|
Documente - Perioada contemporana
|
|
Vă punem la dispoziţie cartea "Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul Transilvaniei (1940-1944)" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh). "Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul Transilvaniei (1940-1944)" Scurt fragment din carte: "Dându-şi seama de situaţia grea în care se află România şi dorind să profite de izolarea acesteia pe plan internaţional pentru satisfacerea revendicărilor lor teritoriale, cercurile guvernante hortyste şi-au intensificat, la sfârşitul lunii iunie 1940, campania revizionistă împotriva României. În acest scop, la 27 iunie, a avut loc la Budapesta o şedinta a guvernului ungar la care s-a hotărât să se acţioneze cu toate mijloacele pentru ca România să fie “constrânsă să satisfacă pretenţiile teritoriale ungare”; în acelaşi scop, Consiliul Superior al Apărării Naţionale a declarat mobilizarea generală şi a ordonat desfăşurarea treptată a unor mari unităţi militare spre frontiera cu România. Totodată, în zilele următoare, personalităţi politice ale regimului horthyst şi-au intensificat contactele şi schimburile de opinii cu reprezentaţi ai celui de-al treilea Reich în vederea obţinerii consimţământului acestuia pentru un atac armat împotriva României şi, eventual, a unui sprijin militar nazist.
Convins de eşecul unei acţiuni militare declanşate pe cont propriu de Ungaria împotriva României, Hitler a căutat în repetate rânduri să descurajeze guvernul ungar de la un asemenea pas nesăbuit. Fuhrerul i-a împărtăşit şi lui Ciano aprecierile lui potrivit cărora într-un eventual conflict cu România, “dacă Ungaria ar ramâne singură, ţinând seama atât de înzestrarea ei pentru război cât şi de alte aptitudini, succesul ei nu este deloc sigur”, iar Ribbentrop i-a spus-o deschis lui Sztoyai: “În cazul izbucnirii unui conflict (între Ungaria şi România - n.n.), începutul lui poate fi prevazut, dar desfăşurarea lui ulterioară ar deveni deja îndoielnică, iar sfârşitul ar putea echivala cu o catastrofă”." |
|
|
Documente - Perioada contemporana
|
|
Vă punem la dispoziţie cartea "Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul Transilvaniei (1940-1944)" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
"Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul Transilvaniei (1940-1944)"
Scurt fragment din carte: "Dându-şi seama de situaţia grea în care se află România şi dorind să profite de izolarea acesteia pe plan internaţional pentru satisfacerea revendicărilor lor teritoriale, cercurile guvernante hortyste şi-au intensificat, la sfârşitul lunii iunie 1940, campania revizionistă împotriva României. În acest scop, la 27 iunie, a avut loc la Budapesta o şedinta a guvernului ungar la care s-a hotărât să se acţioneze cu toate mijloacele pentru ca România să fie “constrânsă să satisfacă pretenţiile teritoriale ungare”; în acelaşi scop, Consiliul Superior al Apărării Naţionale a declarat mobilizarea generală şi a ordonat desfăşurarea treptată a unor mari unităţi militare spre frontiera cu România. Totodată, în zilele următoare, personalităţi politice ale regimului horthyst şi-au intensificat contactele şi schimburile de opinii cu reprezentaţi ai celui de-al treilea Reich în vederea obţinerii consimţământului acestuia pentru un atac armat împotriva României şi, eventual, a unui sprijin militar nazist.
Convins de eşecul unei acţiuni militare declanşate pe cont propriu de Ungaria împotriva României, Hitler a căutat în repetate rânduri să descurajeze guvernul ungar de la un asemenea pas nesăbuit. Fuhrerul i-a împărtăşit şi lui Ciano aprecierile lui potrivit cărora într-un eventual conflict cu România, “dacă Ungaria ar ramâne singură, ţinând seama atât de înzestrarea ei pentru război cât şi de alte aptitudini, succesul ei nu este deloc sigur”, iar Ribbentrop i-a spus-o deschis lui Sztoyai: “În cazul izbucnirii unui conflict (între Ungaria şi România - n.n.), începutul lui poate fi prevazut, dar desfăşurarea lui ulterioară ar deveni deja îndoielnică, iar sfârşitul ar putea echivala cu o catastrofă”."
Vă punem la dispoziţie cartea Radu Theodoru - "Urmaşii lui Atilla" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
Radu Theodoru - "Urmaşii lui Atilla"
Scurt fragment din carte: "Relaţiile româno-ungare nu pot fi aduse la nivelul unei colaborări reciproc avantajoase decât în momentul când partea ungară va renunţa la hungarism. Adică la imperialism. Este o crimă împotriva naţiunii române, a prezentului şi a viitorului ei să i se ceară trecerea trecutului de suferinţă la arhivă, în vreme ce naţiunea maghiară fanatizează trecutul imperialist, îl sacralizează, proiectându-l în prezent şi mai ales în viitor.
Problema problemelor este Transilvania. Ungaria nu are nici un drept istoric asupra ei. N-a facut parte din regatui ungar, a fost principat autonom şi actul formal al alipirii la Austro-Ungaria prin încoronarea împăratului Francisc losif ca rege al Ungariei la 8 iunie 1867 nu spune nimic în ordinea dreptului istoric. Cei 51 de ani cât reprezintă formal stăpânirea ungurească a Transilvaniei sunt nesemnificativi raportaţi la istorie, dar esenţiali pentru a caracteriza structurile hungariste." |
|
Documente - Perioada contemporana
|
Vă punem la dispoziţie cartea Valeriu Anania - "Pro Memoria (Acţiunea catolicismului in România interbelică)" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
Valeriu Anania - "Pro Memoria (Acţiunea catolicismului in România interbelică)"
Scurt fragment din carte: " Aşadar, bunătatea poporului şi toleranţa Ortodoxiei alcătuiesc un bun cu care noi, românii, ne putem mândri în înţelesul bun al cuvântului. Dificultatea se naşte atunci cînd cel de alt neam sau de altă credinţă începe să creadă că virtutea ta e slăbiciune şi că ea poate fi exploatată în beneficiul său. Din păcate, istoria noastră a cunoscut [i astfel de situaţii, iar ele s-au consumat atât în planul naţional cât şi în cel religios. Au fost momentele în care, de-o potrivă, poporul român şi Biserica sa au trebuit să adopte poziţii ferme şi să arate că virtutea bunătăţii şi îngăduinţei îşi merită, într-adevăr, numele, ca una ce izvorăşte din virtus, cuvântul latin care înseamnă tărie. " |
|
Documente - Perioada contemporana
|
 Vă punem la dispoziţie cartea Părintele Dumitru Stăniloae - "Uniatismul din Transilvania, încercare de dezbinare a poporului român" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
Părintele Dumitru Stăniloae - "Uniatismul din Transilvania, încercare de dezbinare a poporului român"
Scurt fragment din carte: "Cele douã mari Biserici de astãzi, Biserica Ortodoxã şi Biserica Romano-Catolicã, au fost Biserica cea Una în Hristos până în 1054. Separaţia între Apus şi Rãsãrit şi-a avut cauzele ei în pretenţiile de jurisdicţie universalã ale papilor asupra întregii creştinãtãţi. Aceste pretenţii, afirmate tot mai accentuat din secolul al IX-lea, au dus la despãrţirea oficialã a Bisericii Apusului de cea a Rãsãritului, prin nefericitul act de la 1054. Anatema aruncatã de cardinalul Humbert la 16 iulie 1054, în numele papei Leon al IX-lea (1040—1054), pe altarul catedralei Sfintei Sofii din Constantinopol, prin care se afurisea patriarhul Mihail Cerularie (1043—1058) şi întreaga Bisericã Ortodoxã, a fost întemeiatã implicit pe ideea necreştinã şi fărã temei în revelaţia Sfintei Scripturi cã Biserica Ortodoxã, nerecunoscând primatul papal de jurisdicţie asupra Bisericii universale a Domnului Hristos, se aflã într-o eroare atât de mare, încât ea nu mai poate dobîndi şi asigura mântuirea credincioşilor ei.
Trãgînd toate consecinţele din ideea eronatã cã Biserica Romano-Catolicã este singura Bisericã universalã, papalitatea a depus, de la 1054 în continuare, neîncetate eforturi spre a impune Bisericii Ortodoxe admiterea primatului papal de jurisdicţie. Neînvãţând nimic din faptul cã încercarea de impunere a primatului papal a fost cauza despãrţirii şi în loc sã caute refacerea unitãţii prin înlãturarea acelei cauze a dezbinãrii, Biserica Romano-Catolicã a crezut cã poate reface unitatea prin mijlocul prin care a sfâşiat-o, încercând sã impunã şi ortodocşilor primatul papal cu sila. Ea a pornit, astfel, în încercarea de refacere a unitãţii pe o cale greşitã, care a adâncit şi mai mult dezbinarea." |
|
Documente - Perioada contemporana
|
|
 Vă punem la dispoziţie cartea Corneliu Zelea Codreanu - "Însemnări de la Jilava" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
Corneliu Zelea Codreanu - "Însemnări de la Jilava"
Scurt fragment din carte: "Când am terminat Evangheliile am înteles ca stau aici în închisoare din voia lui Dumnezeu; ca, desi n'am nicio vina sub latura juridica, El ma pedepseste pentru pacatele mele si-mi pune la încercare credinta mea. M'am linistit. A cazut linistea asupra zbuciumului meu din suflet, cum se lasa seara linistita la tara peste zbuciumul, zvârcolirile si încordarile lumii. Oameni, pasari, animale, copaci si ierburi, pamânt muncit si taiat de fiarele plugurilor, intra în repaos."
|
|
Documente - Perioada contemporana
|
|
Vă punem la dispoziţie cartea Corneliu Zelea Codreanu - "Pentru Legionari" în format electronic. Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh). Corneliu Zelea Codreanu - "Pentru Legionari"
Scurt fragment din carte: "În acest volum este scrisă povestea tinereţii mele, de la 19 la 34 ani, cu simţirile, credinţa, gândurile, faptele şi greşelile ei."
|
|
|
|
|
<< Început < Anterior 1 2 Următor > Sfârşit >>
|
|
Pagina 1 din 2 |
|
Istoria românilor
Avem 5 vizitatori online
|
Documente 
